Cei Trei Purceluși
Povestea celor trei case și a lupului care sufla
Trei frați pornesc în lume
Erau odată trei purceluși, frați. Când s-au făcut mari, mama lor le-a spus: „E vremea să vă faceți fiecare o casă. Faceți-o bine, ca să vă apere.”
Casa de paie
Cel mai mic era grăbit. A strâns niște paie și în două ceasuri casa era gata. „Am terminat primul!”, a strigat și a fugit la joacă.
Casa de bețe
Al doilea a adunat bețe și crenguțe. Până seara avea și el o casă. „Nici eu nu m-am obosit prea mult”, a zis, și s-a dus la joacă.
Casa de cărămidă
Al treilea a cărat cărămizi toată ziua. A pus rând peste rând, cu grijă. Frații râdeau de el: „De ce te chinui atât?” El muncea și tăcea.
Lupul suflă în paie
Într-o seară a venit lupul la casa de paie. A suflat o dată, de două ori — și paiele s-au împrăștiat. Purcelușul a fugit la fratele lui.
Lupul suflă în bețe
Lupul a venit și la casa de bețe. A suflat mai tare — și bețele s-au risipit. Cei doi purceluși au fugit împreună la casa de cărămidă.
Casa care nu s-a mișcat
Lupul a suflat o dată, de două ori, de trei ori, până a rămas fără aer. Casa de cărămidă nu s-a mișcat deloc. Lupul a plecat rușinat în pădure.
În siguranță, toți trei
Cei trei frați au stat la masă în casa cea tare. „De acum ne facem casele ca tine”, au spus cei doi mai mici. Și așa au făcut.
Ce am învățat din poveste
Ce facem cu grijă și răbdare ține mult. Ce facem în grabă se dărâmă repede.